Bunicul |
Rămas tăcut în gânduri cufundat
Cu părul nins de vreme
În barba alba-i adunat
Anii ce timpu-i cerne.
Și ca bunicul din povești
Pe scaun te așezi
Cu grijă stai și tot veghezi
Nepoții ții privești.
În dreapta ta patru băieți
Trei fete stau în fața
Și cum poveștile le țeși
Toți cad ca într-o vrajă.
Cu drag te uiți și la copii
Te uiți și la nepoți
Ești fericit și-o lacrimă
Se-adună într-un colț.
Să știi că și-au făcut un rost
Asta te-ar face mîndru
Să zică toată lumea-n sat
Sunt a lui "Gheorghe Sîrbu."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu